Selectează o Pagină

Valea lui Mihai

       Orașul Valea lui Mihai este situat în partea nordică a județului Bihor, la 7 km de frontiera cu Ungaria, la o latitudine nordică de 47° 31´ și o longitudine estică de 22°8´. Unitățile administrativ teritoriale învecinate din județul Bihor sunt comunele Șimian, Tarcea și Curtuișeni. Distanța rutieră între Valea lui Mihai și centrele regionale enumerate sunt: Valea lui Mihai-Oradea 70 km, Valea lui Mihai – Satu Mare 69 km, Valea lui Mihai – Debrecen 40 km. Orașul este un important centru rutier și feroviar, este străbătut de drumul E671 Oradea – Satu Mare, respectiv linia de cale ferată Oradea-Satu Mare. Atât în cazul drumului rutier, cât și în cazul liniei de cale ferată pe teritoriul orașului Valea lui Mihai se află o bifurcație prin care se realizează accesul spre Ungaria, respectiv orașul Debrecen. Astfel, putem considera Valea lui Mihai ca fiind un nod rutier și feroviar în regiune.

         Formele de relief caracteristice atât regiunii Valea Ierului, cât și orașul Valea lui Mihai este dominată de câmpie cu o suprafață ușor ondulată, potrivite pentru activitățile agricole existente în regiune. Aici începe Câmpia Valea lui Mihai-Carei, zonă în care nisipurile mobile și semimobile sunt reprezentative, originea acestora fiind pe de o parte fluviale, aduse de către râurile Tisa și Someș pe parcursul diferitelor perioade de formare geologică, pe de altă parte sunt eoliene, fiind preluate și transportate aici de vânt. Din punct de vedere al hidrografiei, pârâul Mokka traversează orașul în direcția nord-est șisud-vest, ulterior revărsându-se în râul Ier pe teritoriul comunei Șimian. În ceea ce privește flora și fauna din regiune, vegetația forestieră este reprezentată în proporție de 90% de salcâm, specie plantată în anii 1890 în regiune pe terenurile nisipoase.

          Localitatea a fost fondată în secolul XI-XII, prima atestare a acestuia într-un document fiind în 20 august 1270, când regele maghiar Bela al IV.-lea a oferit acest teritoriu lui Pal Comes. În anul 1312 regele Karoly Robert a oferit dreptul de a colecta taxă vamală lui Gergely, fiul lui Nagymihályi Lőrinc, conducătorul localității. După mai multe evenimente negative pentru populație ca epidemii de ciumă și foametea din anul 1535-1536, populația localității s-a micșorat, în anul 1552 a ajuns la numai 14 familii. Însă, în secolele următoare orașul de azi a cunoscut o importantă dezvoltară economică, fapt care a adus cu el și creșterea numărului populației.

         În anul 1800 populația localității a fost de 1594, majoritatea dintre ei iobagi și reformați. De menționat și numărul mare al evreilor din localitate, în anul 1800 în Valea lui Mihai numărul acestora a fost de 89 de persoane, iar în 1930 1604 de persoane aparținătoare acestei minorități. Stabilirea acestora în localitate a avut un rol important în dezvoltarea economică a orașului de azi. Din nefericire, în anul 1944 evreii din Valea lui Mihai au fost deportați în Germania, astfel practic a dispărut această minoritate din localitate.

        După construirea căii ferate pe rutele Debrecen – Satu Mare în 1871 și Debrecen –Oradea în 1887 Valea lui Mihai devine un important nod feroviar, aspect care are un rol important în dezvoltarea economică a orașului. Tot în această perioadă apar primele întreprinderi și entități economice de o dimensiune mai mare, ca fabrica de înlocuitor de cafea, în 1885, Banca de Economii în 1883, Banca Comercială și Industrială în 1898.