Selectează o Pagină

Sâniob

           Din punct de vedere geografic, Saniob este situat în partea vestică a României, la întretăierea paralelei de 47º 15 l latitudine nordică cu meridianul de 22º 8 l longitudinea estică. În judeţul Bihor, comuna Saniob este situată în partea central nordică.

           Localitatea Saniob este situată la 4 km de drumul judeţean DJ 191 Oradea – Marghita, la o distanţă de 35 km de municipiul Oradea. Reşedinţa comunei este localitatea Saniob. Echiparea tehnico – edilitară este reprezentată de alimentarea cu energie electrică, existenţa reţelei de telefonie fixă, alimentarea cu apă potabilă, colectare şi transport de deşeuri menajere. Transportul de călători între municipiul Oradea şi Saniob este asigurat prin mijloace de transport în comun. Numele localităților aflate în administratie: Sâniob, Ciuhoi, Cenaloş, Sfărnaş.

          Comuna Saniob se învecinează în partea de vest cu teritoriul comunei Sălard. Din punct de vedere morfologic, această limită traversează câmpia joasă şi lunca Barcăului precum şi câmpia înaltă subcolinară.

           La sud se învecinează cu comuna Sîrbi, iar colţul Sud – Estic cu teritoriul comunei Spinuş. Această limită este cea mai uşor de urmărit deoarece se găseşte cu aproximaţie pe aliniamentul urmat de drumul judeţean DJ191 Oradea – Marghita, suprapusă morfologic peste terasa superioară a Barcăului. Limita de Est o desparte de comuna Chişlaz pe direcţie Nord – Sud, traversând terasele şi lunca Barcăului, precum şi câmpia subcolinară. În Nord, comuna Saniob se învecinează cu teritoriul comunei Săcuieni. Limita dintre aceste două comune este mai greu de stabilit datorită reliefului de câmpia înaltă şi o vegetaţie de pădure.

          Unitatea de relief peste care se suprapune comuna Saniob este cea de câmpie, în cadrul căreia se disting mai multe subdiviziuni ale reliefului de câmpie şi care sunt dispuse paralel cu Barcăul. Astfel, la Nord se află câmpia subcolinară, în partea centrală lunca Barcăului cu albia minoră, iar la Sud terasele Barcăului.

           Până la apariţia scrisului şi a dovezilor scrise pentru a cunoaşte istoria omenirii, omul se foloseşte de dovezi materiale scoase la iveala de arheologi. Pe raza comunei Saniob nu s-au făcut până în prezent săpături arheologice sau alte cercetări de altă natură care să ateste viaţa materială şi spirituală a locuitorilor din timpuri mai îndepărtate. Pe baza urmelor materiale scoase la iveală de săpăturile arheologice din judeţul Bihor şi de unele teritorii apropiate de comuna Saniob, se poate afirma că şi această zonă a fost populată din timpurile cele mai vechi.

            În secolele II. şi III. e. n., timp în care Dacia a fost ocupată de romani, judeţul Bihor a fost locuit de dacii liberi. Această populaţie continuă să trăiască şi în secolele IV şi V, dar sub puternica influenţă a daco – romanilor, astfel că în perioada ultimilor secole ale mileniului I e. n. se termină procesul de formare a poporului şi a limbii române. Tot atunci îşi fac apariţia relaţiile feudale şi organizarea politică de tip feudal. Astfel, în secolul al X-lea între formaţiunile politice din Transilvania apare şi ţara Crişului condusă de ,,ducele” Menomorut, care cuprindea mai multe obşti săteşti pe văile râurilor şi depresiunilor din această zonă. Voievodatul condus de Menomorut îşi avea centrul în castrul Biharea, cetate de reşedinţă a voievodatului.