Selectează o Pagină

Cherechiu

Din 1968, de la restructurările administrative, comuna Cherechiu este alcătuită din Cherechiu, Cheşereu şi Târguşor. Comuna se află în partea nord-vestică a României şi a judeţului Bihor, spre nord-est de la Săcuieni, şi la sud de Valea lui Mihai.

Cele trei sate sunt aşezate în Valea Ierului pe teritoriul mlaştinei de pe Valea Ierului desecată pe la sfârşitul anilor 60 şi pe dealurile mai mici care o înconjoară, la o altitudine de 100-180 m.
Teritoriul comunei este vecin cu alte patru comune: la sud cu Săcuieni, la vest cu Şimian, la nord cu Tarcea, la est cu Buduslău. Satele sunt: Olosig, Săcuieni, Şilindru, Şimian, Tarcea, Adoni, Albiş.
Comuna se întinde pe cele două părţi ale canalului Ierului şi pe drumul principal nr. 19 Oradea Satu Mare (E-671). Târguşor se leagă de drumul principal printr-un drum de legătură dinspre est, iar Cherechiu se leagă dinspre vest, panoul lor cu numele localităţii se află la începutul drumului de legătură. Cheşereu poate fi accesat prin Cherehiu pe un drum parţial modernizat, pe un drum de legătură de 8 km de stare proastă. Târguşor este la 2 km.

Comuna este departe de oraşe, de la punctul de legătură Cherechiu pe drumul nr. 19 Valea lui Mihai este la o distanţă de 20 km , Marghita la 21 km , Oradea la 47 km , Carei la 51 km , Satu Mare la 86 km. .
Trecerea graniţei pe cale publică şi cale ferată se face la: Nyírábrány- Valea lui Mihai (la 8 km de la Valea lui Mihai), şi la Létavértes-Săcuieni (la 10 km de la Săcuieni) care s-a deschis în 2004. Prin linie aeriană Debreţin este la numai 45 km, astfel acesta poate fi considerat cel mai apropiat oraş mare.

În secolul al XIX-lea toate cele trei sate au aparţinut de plasa Văii Ierului din judeţul Bihor. La sfârşitul secolului prin despărţirea plaselor Săcuieni şi Valea lui Mihai, Cherechiu şi Târguşor au fost cuprinse la plasa Săcuieni, iar Cheşereu la plasa Valea lui Mihai.
În secolul al XIX-lea noua stăpânire a păstrat sistemul de plasă încă o perioad ă de vreme. Astfel în 1920, prima dată cu transcriere fonetică Cherechiul mic şi Asonvaşar , Cherechiu şi Târguşor, au rămas la plasa Săcheihid , iar Cheşereu pe nume Chişireu a rămas la plasa Mihaifalău .
În 1925 partea cea mai nordică a judeţului: plasa Valea lui Mihai a fost anexată la judeţul Sălaj, astfel în 1930 Cherechiu şi Târguşor sunt trecuţi pe numele lor românesc de astăzi la plasa Săcuieni din judeţul Bihor, iar Cheşereu la plasa Valea lui Mihai din judeţul Sălaj.

Această despărţire a plaselor a rămas aceeaşi şi de-a lungul celor patru ani de stăpânire maghiară, Cheşereu aparţinea de Valea lui Mihai, dar nu numai din punctul de vedere al plasei dar şi din punct de vedere economic. Construirea drumului planificat, care trece prin Cheşereu spre Valea lui Mihai a fost anulată, astfel cauzând izolarea satului (este ocolit de calea ferată şi de şosea) şi transformarea lui în comună.
În 1950 a încetat sistemul judeţelor şi este schimbat de sistemul regiunilor şi raioanelor. În această perioada plasa Valea lui Mihai este desfiinţată, iar în partea nordică a judeţului Bihor este înfiinţat raionul Săcuieni, care cuprindea Cherechiu cu Târguşor, iar Cheşereul individual.
Din 1952 judeţul Bihor aparţinea prima dată de Regiunea Oradea, iar din 1956 a devenit o parte din Regiunea Crişana.
În 1961 raionul Săcuieni desfiinţat este anexat la Marghita. În 1966 comuna Cherechiu, alcătuită din Cherechiu şi Târguşor, respectiv comuna Cheşereu de sine stătătoare aparţin de raionul Marghita.
În 1968 după reforma administrativă, nu numai sistemul judeţelor este reînfiinţat, dar şi Cheşereu este anexat la comuna Cherechiu.